Ordinul Teutonic a fost fondat în anul 1190 în timpul cruciadei a III-a (1182-1192) în perioada asediului cetăţii Acra, Saint-Jean de Acra, condus o bună parte până la ocuparea ei de Richard Inimă de Leu. Acesta pe drumul său spre Ţara Sfântă a mai ocupat şi insula Cipru, posesiune bizantină. În perioada 1198-1199, Ordinul este recunoscut oficial prin Bula emisă de Papa Inocentius al III-lea iar Hermann von Salza a fost primul important Mare Maestru al Ordinului între 1211-1239 şi al patrulea cronologic. Perceptorul Casei Ordinului din Ţara Bârsei este fratele Teodoric. După  retragerea din Ţara Sfântă, Herman von Salza a locuit o perioadă în Cipru ca mai apoi la Veneţia ca să fie mai aproape de Papalitate. De aici a reuşit  să îşi conducă cavalerii pentru care a obţinut o serie de domenii în Europa printre care şi Ţara Bârsei. Expansiunea lor spre est a fost oprită de către cneazul Alexadru Nevski în urma victoriei de pe lacul Ciudsk în iarna anului 1242.

       Drept răsplată, pentru serviciile lor, episcopul Transilvaniei Wilhelm (Vilmos) le lasă teutonilor dijmele din Burzeland.   La 12 ianuarie 1223 papa l-a însărcinit pe episcopul Thomas de Eger să înscăuneze ca decan de Burzeland o persoană propusă de teutoni, ceea ce a stârnit dezaprobarea lui Reinald noul episcop de Transilvania; Papa dorea independenţa bisericii din Burzeland în raport cu episcopatul.

 Cruceburg 

 

     …Mai adăugăm că le dăruim sus-numiţilor fraţi şi cetatea numită Cruceburg, pe care pomeniţii fraţi o clădiseră din nou, împreună cu livezile din jurul aceleia şi ţinutul de la capătul pământului Cruceburg, ce merge până la hotarele brodnicilor şi de cealaltă parte, de la întăriturile Hălmeagului până la izvorul apei ce se cheamă Bârsa şi de aici înaintează până la Dunăre. ..

    Acest fragment face parte dintr-un document din 1222 ce confirmă diploma de danie dată de Andrei al II-lea Cavalerilor Teutoni.

Într-un document din 1231 cât şi în alte documente se afirmă că teutonii au construit cinci cetăţi puternice.

     Referitor la cele cinci cetăţi Thomas Nägler în lucrarea sa "Aşezarea saşilor în Transilvania" face referire la studiile lui Alfred Prox , "Alfred Prox susţine părerea că cele cinci cetăţi ale ordinului teutonic au fost următoarele : Cetatea Crucii, Feldioara, Cetatea Neagră (lângă Codlea), Cetatea Rucăr şi cetatea de lângă Hălchiu (Heldenburg); el le datează între anii 1211 şi 1224" şi Bakó Géza şi Gernot Nussbächer "După autorii de mai sus (Bakó Géza şi Gernot Nussbächer) , cele cinci cetăţi principale au fost deci: Feldioara (construită probabil în jurul bisericii actuale; ruina desemnată azi sub numele de > cetatea Feldioara < provine dintr-o perioadă mai târzie); Cetatea Neagră de lângă Codlea, cetatea Râşnovului, una din cetăţile din împrejurimile Braşovului (cea de pe Tâmpa, cea de pe dealul Şprenghi sau o cetate încă neidentificată de pe dealul Cetăţuii) şi cetatea Crucii lângă Teliu, din scaunul Prejmerului".

     Istoricul Binder Pál în studiul Antecedente şi consecinţe sud-transilvănene ale formării voievodatului Munteniei (sec. XIII-XIV) II. afirmă "Dintre aceste cinci cetăţi putem identifica cu siguranţă patru: Feldioara, Cruceburg (Teliu), Codlea şi Rukkor. A cincea cetate trebuie căutată undeva în munţii Perşani, în zona Drumul ţării (Országútja) de la Apaţa. Ar putea fi vorba de cetatea de la Comana, cercetată în anii 1970, unde s-a descoperit şi ceramică cu sigiliu în formă de cruce. O altă posibilitate ar fi identificarea sa cu cetatea Mihályvára situată în valea Várpatak (V. Cetăţii) de la Racoşul de Jos, la circa 500 m de gura văii, pe o stâncă cuniformă cu înălţimea de 50-60 m. " 

     Tot  istoricul Binder Pál mai are o lucrare, Contribuţii la localizarea Cruceburgului şi unele probleme legate de ea,  apărută în revista CUMIDAVA a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, ce se referă la Cruceburg. 

     Recapitulez toate locurile potenţiale  a se identifica cu cetăţile teutonilor:

- Cetatea Crucii

- Cetatea Feldioara

- Cetatea Neagră

- Cetatea Rucăr sau Rukkor

- Cetatea Heldenburg (lb. germană) sau Cetatea Eroilor (lb. română) 

- Cetatea Râşnovului

- Cetatea de pe Tâmpa cunoscută şi ca cetatea Brassovia

- Cetatea de pe dealul Şprenghi

- Cetatea de pe dealul Cetăţuii

- Cetatea Comana

- Mihályvára

     Mi-am propus să vizitez toate aceste cetăţi.

 10 septembrie 2016 - Am reuşit să ajung la toate cetăţile din listă. Îmi trebuie acum timp să prelucrez materialele adunate.

 

Bibliografie suplimentară:

1. Maria Holban - Despre aria de întindere a cavalerilor teutoni din Țara Bârsei (1221-1225)

2. Henry Bogdan – Les chevaliers teutoniques