Pe peretele nordic al bisericii, sub straturile de zugraveală, în anul 1920, s-a găsit zgrafitul (graffiti realizat prin zgârâiere), astăzi protejat de un geam, care consemnează că în anul 1352 la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod. Nu este singurul graffiti găsit în biserică. Unul dintre ele face trimitere la Theodora, evreica creștinată, a doua soție a țarului bulgar Ivan Alexandru, ce a împrumutat numele de la prima soție a țarului,  fată a lui Basarab și mama lui Sracimir (4). Alt graffiti face trimitere la un Ion Vlad Voivoda, care ar putea să fie Vlad Uzurpatorul, pretendentul la scaunul domnesc a lui Mircea cel Bătrân (4).

Fiul lui Basarab Voievod, Nicolae Alexandru ( domnitor al Țării Românești între anii 1352-1364)  apare îngenucheat în tabloul votiv cu tema Deisis de pe peretele dinspre est al pronaosului, unde Hristos este reprezentat ca Mare Arhiereu flancat de Maica Domnului şi Sfântul Nicolae în loc de Ioan Botezătorul, tabloul având astfel şi rol de icoană de hram. Imaginea domnitorului, găsită prin cărţi şi pe internet, este extrasă de aici.

Domnitorul Vladislav Vlaicu cu doamna Ana apar în fresca din naos ca ctitori ţinând macheta bisericii în mână (pictura a fost refăcută în anul 1827). În inscripția slavonă  din 1369, de pe manșeta superioară a tabloului votiv, apare mențiunea că Vlaicu Vodă stăpânea Vidinul (4). Stăpânirea aceasta a durat foarte puțin, primăvara – vara lui 1369(5). Conflictul s-a derulat în jurul problemei ,,Banatului bulgar” creat în 1366 de regele ungar Ludovic I de Anjou, care l-a alungat pe țarul Srațimir din Vidin, cumnat cu Vlaicu Vodă (8).

Biserica este şi necropolă  a familiei domnitoare şi nu numai. Pe partea sudică a naosului unul dintre morminte este a lui Voislav (vezi galeria de imagini), fiu a lui Alexandru Voievod, mort la adolescenţă. Pe marginea pietrei lui de mormânt este înscris  VOISLAV FIUL MARELUI ALEXANDRU VOEVOD, S-A SĂVÂRŞIT  ÎN  LUNA LUI GHENUARIE.  Pentru mormântul cu eticheta Doamna Ana nu sunt dovezi suficiente că este al Anei soţia lui Vladislav, cu toate că se află în apropierea mormântului 

domnitorului, similar cu alte cazuri de morminte de soţii de domnitori. Se ştie doar că era o femeie de peste 30 de ani, de înălţime 1,52m - 1,58m.(3) Identificarea mormântului lui Radu I (Radu Negru Vodă) s-a făcut, cu o oarecare probabilitate,  după piatra de mormânt cu gisant (gisant - sculptură orizontală imagine a defunctului), care acum se află  la Muzeul Naţional de Istorie. Acest gisant are o poveste: initial a fost încastrată în peretele de NV al naosului; scoasă de acolo a fost depozitată în pronaos unde a fost văzută în 1746 de către mitropolitul Neofit; a fost încastrată, apoi, în peretele sudic al naosului când s-a astupat intrarea de aici; a zăcut în exteriorul bisericii în timpul reparațiilor din secolul XIX; a fost depozitată în mai multe muzee din București, tocită de vreme și mutări(6).

Cel mai discutat lăcaş de veci, din biserică, al unui domnitor este cel al lui Vladislav Vlaicu.

Cert este că mormântul legendarului Negru Vodă nu se află printre cele multe din această biserică.    În această biserică şi-a găsit lăcaş în 1359 şi prima Mitropolie a Ţării Româneşti, pentru care a fost adus Iachint de la Vicina (localitate de pe malul dobrogean al Dunării, astăzi dispărută).

 

 Bibliografie

1. Informaţii publice expuse de Muzeul de Istorie Curtea de Argeş

2. Negrău Elisabeta - Deisis în pictura românească a secolelor XIV-XVIII. Teme şi semnificaţii

3. Pavel Chihaia - Din cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti

4. Nicolae Constantinescu – BASARAB I ȘI VLADISLAV I LA ARGEȘ – MĂRTURII DIN BISERICA DOMNEASCĂ ,,SF.NICOLAE”

5. Daniel Barbu – PICTURA MURALĂ DIN ȚARA ROMÂNEASCĂ ÎN SECOLUL AL XIV-LEA

6. Maria-Venera Rădulescu – Un posibil mormânt al primului mitropolit al Țării Românești –Iachint de Vicina (1359 – 1372)

7. Virgil Drăghiceanu – Curtea domnească din Argeș – Note istorice și arheologice (BCMI 1917-1923)


 8. Nicolae Constantinescu – VLADISLAV I

...  va continua

Galerie de imagini