Prima atestare documentară a mănăstirii datează de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, anul 1408, din vremea aceea rămânând mărturie turnul din faţa bisericii.

În urma cercetărilor arheologice datarea ei se duce însă până în vremea lui Vladislav I.

     În timpul lui Vlad Ţepeş se construieşte un zid de apărare, un pod de lemn, o închisoare (ruinele fundaţiei se văd în spatele bisericii) , un tunel de refugiu pe sub apă ale cărui ruine sunt acum undeva pe fundul lacului. Astăzi insula de pe lacul Snagov unde se află mănăstirea este legată de mal printr-un pod metalic.

     Conform unei tradiţii populare nesusţinută ştiinţific Vlad Ţepeş ar fi înmormântat aici. Când am intrat în biserica mănăstirii mi-a atras atenţia o lespede, aşezată în faţa altarului, deasupra căreia, înrămat, era aşezat un portret a lui Vlad Ţepeş. Acolo se presupune că ar fi rămăşiţele domnitorului.  Biserica a fost folosită și ca necropolă domnească, lucru demonstrat de piatra de mormânt a lui Vlad Țepeș și de alte pietre a unor dregători pedepsiți prin trimitere în călugărie sau decapitare (,,A fost tăiat dumnealui Udrea de către Mircea Voevod (este vorba de Mircea Ciobanul)  în satul Oncești; a fost fiul lui Dragomir Postelnic și al jupăniței lui Marga, în anul 7061 [1552], luna lui Novembre 14”. (2))  și înmormântați aici.  

     Ctitorul actualei biserici este însă Neagoe Basarab , mărturie fiind pisania scrisă în slavonă, zugrăvită în naos, descoperită în anul 1931 sub alta mai veche din 1815 : ,,În numele Tatălui și cu ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh. Amin. Iată eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Românești, și cu din inimă frații lui: Io Radu Voievod și Io Mircea Voievod văzurăm această sfântă și dumnezeiască biserică precum este… din temelii zidită de domnul răposatul Io Basarab voievod…însă din îndemnare dumnezeiască dorirăm și binevoirăm de zugrăvirăm... spre veșnica pomenire pentru sufletul tatălui nostru marele Mircea (Ciobanul) voievod, veșnica lui pomenire. În anul 7072 (1563), luna lui septembrie 14, Ivan Postelnic”. (1) Petru, Radu și Mircea sunt fii lui Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559). Io Basarab voievod  este Neagoe Basarab (1512-1521). Întro frescă apare și doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, fiică a lui Petru Rareș – domnitor al Moldovei, făcută cunoscută de Al. I. Odobescu prin nuvela ,,Doamna Chiajna”.  La Snagov nu apar pictate și fetele ei cum apar la mănăstirea Tismana.

 

 

1. GHID –   Mănăstirea Snagov (Editura Bazilica a Patriarhiei Române)

2. N. Iorga – Inscripții din Bisericile României

3. Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei - Domnitorii și Ierarhii Țării Românești -      Ctitoriile și mormintele lor- 


Galerie de imagini