COMPLEXUL FEUDAL ,, CURTEA                 DOMNEASCĂ DE LA ARGEŞ"

CURTEA DOMNEASCĂ DE LA ARGEŞ A FOST CONSTRUITĂ INIŢIAL ÎN SECOLUL AL XIII-LEA DE VOIEVODUL ROMÂN SENESLAU. LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIV-LEA PE TIMPUL DOMNITORULUI ŢĂRII ROMÂNEŞTI BASARAB I (1310-1352), AU FOST RIDICATE BISERICA, PALATUL DOMNESC DE PE LATURA DE SUD, TURNUL ŞI ZIDUL DE INCINTĂ. ÎN SECOLUL AL XVI-LEA, DOMNITORUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI - NEAGOE BASARAB (1512-1521), A CONSTRUIT CASA DOMNEASCĂ DE PE LATURA DE NORD.

     FOSTA BISERICĂ DOMNEASCĂ EDIFICATĂ PE LOCUL UNEI CONSTRUCŢII ECLEZIASTICE, DIN SECOLUL AL XIII-LEA, PREZINTĂ UN PLAN TIP ,,CRUCE GREACĂ ÎNSCRISĂ" ŞI A SERVIT CA NECROPOLĂ A PRIMILOR BASARABI ŞI A UNOR FAMILII BOIEREŞTI. MONUMENTUL CONSERVĂ PICTURA INIŢIALĂ DIN SECOLUL AL XIV-LEA, PRECUM ŞI FRAGMNETE DE FRESCĂ DIN SECOLUL AL XVIII-LEA ŞI SECOLUL AL XIX-LEA.

     PALATUL ŞI CASA DOMNEASCĂ CONSTITUIE, CA PLAN, TIPURI REPREZENTATIVE DE ARHITECTURĂ TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ.

     COMPLEXUL FEUDAL A FOST REPARAT ŞI CONSOLIDAT ÎN ANII 1748-1752, 1827-1848, 1911-1929 ȘI 1967-1972 PERIOADE ÎN CARE S-AU FĂCUT IMPORTANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE.


Curtea Domnească de la Argeş















 

 "Numeroasele legende ale locului îndeosebi în legătură  cu a-tot- prezentul Negru Vodă, au fost preluate şi conferite voievodului Radu I." (1)

     Despre Curtea domnească de la Argeş şi fosta biserică domnească Sf. Nicolae s-a scris mult. Poposim pe această pagină continuând să mergem pe urmele legendei lui Negru Vodă.  

     Prima curte domnească, a cărui contur se vede la nivelul solului, construită în secolul al XIII-lea (în jurul anului 1247) de Seneslau, a cărui voievodat se întindea în stânga Oltului, este reprezentată în desen prin conturul de culoare închisă la fel ca şi prima biserică din interiorul ei (fotografie în galeria de imagini). Prima biserică ca şi curtea domnească se presupune că au fost distruse la 1330, în timpul conflictului dintre Basarab I şi regele maghiar Carol Robert, motiv pentru care curtea domnească ar fi fost mutată pentru o perioadă la Câmpulung, unde și este înmormântat domnitorul  Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I. De aici pleca o cărare, spre sud, către nişte anexe gospodăreşti, nereprezentate în schemă, evidenţiate arheologic, în zona actualului muzeu de istorie(2). 

     Cu roşu este marcată incinta curţii domneşti din secolul XIV, secol care a prins aici domnitori de la Basarab I la Mircea cel Bătrân. Noul plan al bisericii refăcute a dăinuit până astăzi.  Casele domneşti, cu o faţadă lungă de 32m, formate dintr-un parter supraînălţat şi beciuri, fiecare cu o suprafaţă de 270 m2, apar definite pe latura de sud a curţii. Beciurile erau împărţite în trei spaţii mari, marcate de urmele de zid rămase. Un studiu de restituire, verosimil, a acestor case este adăugat la galeria de imagini (4). Parterul era împărţit tot în trei ca şi beciul. Sala mare din centru ar fi putut să folosească sfatului domnesc şi altor ceremonii. Familia domnitoare ar fi ocupat partea de est sau de vest a clădirii cealaltă parte putând servi altor activităţi. După urmele de cahle şi frescă găsite de arheologi rezultă că în clădire erau sobe de teracotă pentru încălzire iar pe pereţi erau picturi murale. Deasupra intrării în beci era un mic cerdac. În acest secol a fost ridicat şi un turn de poartă, singurul turn a fortificaţiei împrejmuitoare,  peste urmele căruia se zăresc astăzi ruinele altui turn ridicat pe vremea lui Neagoe Basarab, secolul XVI. Un corp de gardă avea în sarcină apărarea aşezământului voievodal. Acesta era cantonat în spaţiul turnului.

     Nu trebuie exclus din analiza ansamblului voievodal Curtea de Argeș și biserica Sân Nicoară (sfârșit sec. XIV) (2).

 

Bibliografie:

1. Pavel Chihaia - Din cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti 

2. Nicolae Constantinescu - Basarab I şi Vladislav I la Argeş - Mărturii din Biserica Domnească ,,Sf. Nicolae"

3.  Informaţii publice expuse de Muzeul de Istorie Curtea de Argeş

4. Cristian Moisescu - Arhitectura Românească Veche

Galerie de imagini